|
|
Imi pare rau de intarziere, nu am mai avut timp sa scriu si la acest fic. Sper ca cititorii nu s-au pierdut.
12.
-Bill, de deja tarziu, hai sa plecam!, ii spun lui Bill in timp ce acesta bea o gura din cafea. M-am mutat cu el de curand deoarece, sustinea el, nu suporta distanta de doar un kilometru. Mai bine imi spunea ca vrea sa stea cu o femeie care sa-i faca curat in casa. Cand am ajuns aici era o dezordine ingroztioare! Am gasit niste boxeri intr-o tigaie in bucatarie! Stiu ca omul asta viseaza numai matematica, insa, hello, are si o casa de intretinut si nu totul se rezuma la ecuatii, geometrie si termeni necunoscuti.
-Bill, am zis sa te misti!, ii repet, iar aceste se ridica lenes de pe scaun. Hai odata! Pierd timp pretios asteptandu-te pe tine!, ii spun nervoasa si ies pe usa.
Nu trebuie sa fiti uimiti. Asa ma comport dupa ce acesta a intarziat in noaptea precedenta pana pe la 2 noaptea. Nu stiu unde a fost sau ce a facut, insa atunci a venit. De o saptamana tot face asa; o sa am o discutie importanta cu el. In fine, pana atunci trebuie sa ajung la scoala. Se aproprie sfarsitul primului semestru; toata lumea este mai relaxata, teme nu se mai prea dau, de teste nici nu mai vorbesc. Azi voi incheia mediile la clasa mea, Bill la fel, iar profesorul de engleza..presupun ca si el; si asa nu prea mai frecventeaza el scoala.
Ma urc in masina fara sa-l mai astept si plec. Parchez masina pe locul meu si intru in scoala grabita; urc pana la cancelarie, imi salut colegii, iau catalogul clasei mele si plec. Pe hol dau de nimeni altul decat Tom..Il privesc in ochi. Am un gol in stomac, in palma dreapta am furnicaturi iar inima pulseaza din ce in ce mai tare.
-Buna ziua, domnule!, il salut politicos, apoi dau sa merg mai departe, insa ma prinde de brat. Imi intorc privirea spre el, apoi ii privesc mana ce ma tinea strans. Fara ca macar sa zambeasca, imi spune serios:
-Unul din clasa este accidentat; acum s-a lovit la cap. Ma duceam la cabinet sa vad cum se simte si daca este grav il voi anunta pe director apoi voi suna la salvare.
Imi pun mana la gura. Vorbea despre un elev de-al meu. O iau in fata si intru in cabinet fara ca macar sa bat la usa. Il privesc pe copil si o salut pe doctora. Ma aplec spre baiat si-l iau in brate, pupandu-l pe frunte.
-Ce s-a intamplat? V-am spus sa stati cuminti, chiar daca intarzi! Cum te simti?, il intreb ingrijorata.
-Sunt bine doamna diriginta., imi spune inocent copilul. Ma doare doar putin capul, insa sunt bine. Tocmai au fost anuntati parintii mei.
Ma ridic si-mi pun mainile in cap, oftand. Il privesc pe Tom care acum vorbea cu baietelul. Imi iau la revedere de la toti trei si plec spre clasa mea, vrand explicatii; sper sa nu mai am probleme cu acelasi elev ca si anul trecut. Directorul mi-a spus ca, daca mai sunt incidente la mine in clasa voi fi concediata, iar elevii vor fi mutati la o alta scoala. Apas pe clanta si pasesc in clasa. O adevarata lupta se desfasura in fata clasei, intre doi baieti; cand m-au vazut au impietrit. Au alergat cu totii in bancile lor, iar eu m-am asezat la catedra, trantind catalogul si sacosa pe care o aveam cu mine plina de carti de geografie pe masa. I-am privit atent.
-Ce s-a intamplat aici cu colegul vostru? Sper ca realizati ca a-ti intrat intr-un bucluc mare, si voi si eu. Ce aveti in ultima vreme? Vreau sa stiu chiar acum ce s-a intamplat, iar cel care l-a accidentat sa se ridice in picioare!, am tipat la ei, apoi un baiat din ultima banca, unul dintre cei doi baieti care se bateau in fata clasei, se ridica in picioare.
-A fost un accident!, se apara acesta. Ii fac semn sa vina in fata clasei. Cum ajunge langa catedra il rog sa inceapa sa-mi povesteasca totul.
-Am aruncat cu un penar ce l-a nimerit; a injurat, apoi si eu. Mi-a tras o palma, apoi si eu, pana cand s-a ajuns la o bataie in toata regula si acesta a cazut si s-a lovit cu capul de parchet.
-Si tu zici ca asta este un accident?, l-am intrebat serioasa, apoi am privit in clasa. Asa s-a intamplat?, toti au dat din cap afirmativ. Inainte de a mai putea sa spun ceva, cineva a ciocanit la usa apoi a deschis-o.
-Buna ziua! Briana Stumer?, intreaba o fata micuta de inaltime blonda. Am recunoscut-o imediat ..era fata cu care Tom umbla de la o vreme. M-am ridicat de pe scaun si l-am trimis pe copil in banca.
-Buna ziua! Da, eu sunt. Cu ce va pot ajuta?
-Sunteti chemata in biroul directorului!, imi spune si iese din clasa.
Am privit lung mersul ei fin, fusta scurta, picioarele subtiri, camasa descheiata la trei nasturi, sutienul negru ce se vedea ..inteleg de ce este secretara directorului. Ii privesc pe copii, apoi ies si eu din clasa. Grozav! Tom tocmai si-a dat drumul la gura si a spus totul.
_______________________________________
   
|
|
