|
|
LULZ numa' fic-uri cu TH? dude, I must break the ice...
So, fan fic Naruto...urmarind sirul povestii din anime[doar sfarsitul este 100% gandit de mine  nu-i vorba ca tot eu scriam dar...ati inteles voi...]
So, capitolele-s luuungi...Asa ca luati-va popcorn-ul in brate si asezati-va comod, caci ii mult de citit 
Cap. I:Inceputuri
-Haide, Akamaru!Stiu ca poti mai mult de-atat!ii striga Kiba cainelui sau.
Micutul caine latra aprobator si fugi dupa batul aruncat de Kiba.Il cauta peste tot, in tufisuri, printre flori, chiar si in copaci. Baiatul devenea nelinistit, crezand ca nu trebuia sa-i faca asta catelului.Pana se gandi sa-i arate unde era batul, se vedeau raze de foc pe cer, simbolizand ca apune soarele.
-Hai, Akamaru! Iti spun unde era batul...dar altadata vreau sa ai mirosul si mai ascutit! spuse baiatul si ii arata mana, pe care o avea dusa in spate. Bucati din bat se vedeau sfaramate, iar Akamaru paru sa inteleaga ce se intamplase si pleca capul.Kiba il lua si-l puse pe cap. Spunand ca antrenamentul se terminase, incepu sa mearga spre casa.
Inchise ochii, ascultand sunetele din jur;catelul avea grija ca Kiba sa nu se loveasca de ceva. Brusc, baiatul se intoarse si se uita cercetator in jur. Scruta intunericul cu ochi patrunzatori, asteptand sa auda o miscare.
Nimic.Totul parea a fi mort.
-Haide!Arata-ti fata,daca nu esti prea las pentru asta!striga Kiba.
Nici un raspuns.
Kiba stramba putin din nas. Isi continua drumul, ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat, cand fu intrerupt de un murmur. Se intoarse sa vada cine era, dar nu vazu decat o umbra. Vazu totusi ca acea persoana tremura. Se apropie de persoana. Cu cat se apropia, vedea ca era destul de inalta. Aproape cat el. Cu parul mediu, dar nu-si dadu seama daca era prins in coada sau nu. Alte detalii nu putu sa vada, deoarece se orise intr-un loc, dintr-un oarecare motiv.
Se mai apropie cu cativa pasi.Acum, lumina ii cadea persoanei direct pe fata.Kiba putu vedea ca era o fata, cu ochii negri si parul blond, dar cu reflexii roscate. Era placuta la fata, dulce, cu o privire delicata, sensibila si timida. Ii amintea putin de privirea Hinatei atunci cand il privea pe Naruto.
-Deci sa inteleg ca tu ma urmareai, rupse baiatul linistea.
Fata tresari, apoi isi muta privirea. Rosi usor in obraji si isi misca usor buzele, ca si cand ar fi zis ceva, dar nici un sunet nu se auzi.
-Cine esti?Si de ce ma urmareai ?intreba din nou Kiba.
-Sunt Karina. Am fost transferata de curand la academia voastra...Si incercam sa-mi fac macar un prieten di-nainte...Si te-am gasit doar pe tine...
Avea o voce destul de blanda si frumoasa. Kiba putea afirma ca ii parea draguta fata. De-abia astepta sa vada de ce era in stare sau sa vada la ce se descurca mai bine. O masura din cap pana-n picioare, dar totusi fara s-al vada Karina,si se gandi: "Cred ca ar fi buna la genjutsu...La taijutsu sigur nu se pricepe..."
-Da...Ma bucur ca te-am cunoscut, dar acum trebuie sa plec. Poate ne vom intalni din nou la academie.
-La r-revedere!...zise Karina, mai mult in soapta, dar oricum Kiba se intorsese si incepuse sa plece,asa ca nu mai conta.
***
A doua zi, Karina se grabea spre academie. Se gandea ca intarziase deja, dar ea oricum era noua si oricum nu si-ar fi dat nimeni seama ca lipsea caci,in fond,nimeni n-o cunostea.In afara de baiatul de aseara, pe care a uitat oricum sa-l intrebe cum il cheama si domnul Iruka, pe care-l cunoscuse ieri cand manca orez.
Simtea ca trebuie sa se opreasca. Se aseza pe o banca, aproape de academie, si-si trase sufletul. Arunca o privire-n jos, privind hainele de pe ea. I se pareau atat de neadecvate starii ei de spirit: niste pantaloni trei-sferturi negri si o geaca subtire, de primavara, bej, cu mici imprimeuri florale la buzunare. Lua doua bucati de panglica si-si prinse parul in doua codite, aproape de baza capului.
Lasa capul in jos.Se hotari sa meraga la academie.Se ridica usor, dar imediat fu impinsa inapoi, pe banca, de cineva cu parul saten, si o bluza gri. I se paru a fi un baiat care, se pare ca si el era in intarziere.
Se ridica si fugi si ea, sperand ca va ajunge, totusi, la timp.
Intra in clasa si ocupa un loc langa o fata cu parul albastru-inchis, imbracata cu o haina de iarna, bej.Facu cunostinta cu ea, si afla ca se numea Hinata. I se parea o fata de treaba, asa ca o intreba cine era baiatul in haina gri. Hinata ii raspunse ca era Kiba.
Baiatul, auzindu-si numele, se intoarse spre ele. Karina, surprinsa, isi dadu seama ca era baiatul cu care se intalnise cu o seara inainte.
***
-Sfarsitul primei parti-
Imagini:
Kiba
Karina
sau
[apropo, sunt desenate de mine...ultimu ii in ora de istorie facut  ]
_______________________________________
|
|
si u seth... bv bv.. daka nu eratzi voi kai il zdrobea pe kiba